TURLĂCÍ, turlăcesc, vb. IV. Refl. (Pop. și fam.) A se ameți de băutură; a se chercheli; p. ext. a se zăpăci. – Din turlac.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

A TURLĂCÍ ~ésc tranz. reg. A face să se turlăcească. /Din turlac
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE TURLĂCÍ mă ~ésc intranz. reg. 1) A ajunge turlac (în urma consumării excesive de alcool); a deveni beat; a se îmbăta; a se turmenta. 2) A pierde facultatea de a judeca limpede; a se scrânti; a se zăpăci; a înnebuni. /Din turlac
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TURLĂCÍ vb. v. ameți, chercheli, îmbăta, turmenta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

turlăcí, turlăcésc, vb. IV (reg.) a ameți de băutură, a se chercheli, a se îmbăta; a se zăpăci.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

turlăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. turlăcésc, imperf. 3 sg. turlăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. turlăceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink