TUMULÁR, -Ă, tumulari, -e, adj. Care aparține unui tumul, privitor la un tumul; p. ext. de mormânt, funerar. – Din fr. tumulaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TUMULÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de tumul; propriu tumulului. /<fr. tumulaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUMULÁR, -Ă adj. De mormânt; funerar. [Cf. fr. tumulaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TUMULÁR, -Ă adj. referitor la tumul; (p. ext.) de mormânt, funerar. (< fr. tumulaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TUMULÁR adj. v. funerar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tumulár adj. m., pl. tumulári; f. sg. tumuláră, pl. tumuláre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink