TÚLIU s. n. Element chimic din grupul pământurilor rare. – Din fr. thulium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de laura_tache | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚLIU s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -liu. / < fr. thulium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚLIU s. n. element metalic din grupa lantanidelor. (< fr. thalium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

túliu s. n. [-liu pron. -liu ], art. túliul; simb. Tm
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

TÚLIU (‹ fr. {i}; n. pr. lat. Thule, ținut în nordul extrem al Europei) s. n. Element chimic (Tm; nr. at. 69, m. at. 168,93) din grupa lantanoidelor. A fost descoperit (1879) și numit astfel de chimistul suedez Per Theodor Cleve (1840-1905).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink