tudumăní, tudumănésc, vb. IV (reg.) a protesta, a declara; a cere ajutor, a bolborosi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ademenésc v. tr. (din adămănesc). Atrag pin [!] vorbe, banĭ, frumuseță [!] ș. a.: un surîs ademenitor, o grădină ademenitoare. V. refl. Mă simt atras: stătea pe loc, s' ademenea cuprins de admirație (Al.). – Și adimenesc. La Ret. tudumănesc (care poate fi infl. de tumănesc).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink