TRÚDNIC, -Ă, trudnici, -ce, adj. (Pop.) Care cere multă trudă; foarte obositor, extenuant, epuizant. ♦ Care exprimă, trădează o mare oboseală. – Din sl. trudinu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÚDNIC ~că (~ci, ~ce) Care cere multă trudă; făcut cu un mare efort. Muncă ~că. /<sl. trudinu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÚDNIC adj. v. extenuant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trúdnic adj. m., pl. trúdnici; f. sg. trúdnică, pl. trúdnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink