4 definiții pentru «truculent»   declinări

TRUCULÉNT, -Ă, truculenți, -te, adj. Aspru, violent, brutal. – Din fr. truculent, lat. truculentus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUCULÉNT, -Ă adj. (Franțuzism) Aspru, violent, brutal. [Cf. fr. truculent, lat. truculentus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUCULÉNT, -Ă adj. aspru, violent, brutal. (< fr. truculent, lat. truculentus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

truculént adj. m., pl. truculénți; f. sg. truculéntă, pl. truculénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink