5 definiții pentru trota, troță   conjugări / declinări

TROTÁ, pers. 3 trotează, vb. I. Intranz. (Despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos și elegant. – Din fr. trotter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TROTÁ vb. I. intr. (Echit.; despre caii de curse) A merge la trap; a avea un trap frumos. [P.i., 3 -tează. / < fr. trotter].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TROTÁ vb. intr. (despre caii de curse) a merge la trap; a avea un trap frumos. (< fr. trotter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

trotá vb., ind. prez. 3 sg. troteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÓȚĂ s. f. (mar.) parâmă, lanț, care, prin intermediul echei, transmite mișcarea timonei la cârmă. (< it. trozza)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink