TROSCOȚÉL, troscoțele, s. n. (Bot.) 1. Troscot1. 2. Scârțâitoare. – Din troscot + suf. -el.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TROSCOȚÉL s. v. costrei, răculeț, troscot.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TROSCOȚÉL s. (BOT.; Polycnemum arvense) scârțâitoare, (reg.) hericică, troscot-de-câmp.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink