TROPĂITÚRĂ, tropăituri, s. f. Tropăială. [Pr.: -pă-i-] – Tropăi + suf. -tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

TROPĂITÚRĂ s. v. tropăit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tropăitúră s. f., g.-d. art. tropăitúrii; pl. tropăitúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink