TROLEIBÚZ, troleibuze, s. n. Vehicul rutier de transport în comun, cu tracțiune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu (2). – Din fr. trolleybus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TROLEIBÚZ ~e n. Autovehicul cu tracțiune electrică, prevăzut cu troleu și folosit pentru transportul orășenesc în comun. [Sil. -lei-] /<fr. trolleybus, engl. trolley bus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TROLEIBÚZ s.n. Vehicul cu tracțiune electrică, care circulă fără șine, folosit pentru transportul în comun al călătorilor. [Pron. -lei-buz. / < fr., engl. trolleybus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TROLEIBÚZ s. n. vehicul rutier cu tracțiune electrică, fără șine, pentru transportul în comun. (< fr. trolleybus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TROLEIBÚZ s. (impr.) troleu. (Stație de ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

troleibúz s. n., pl. troleibúze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink