5 definiții pentru «trofic»   declinări

TRÓFIC, -Ă, trofici, -ce, adj. Privitor la nutriție, care întreține nutriția. – Din fr. trophique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÓFIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de troficitate; caracteristic pentru troficitate. /<fr. trophique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÓFIC, -Ă adj. Referitor la nutriția țesuturilor, a organismelor. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) hrană”, „de nutriție”. [< fr. trophique, cf. gr. trophikos – hrănitor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÓFIC, -Ă I. adj. referitor la nutriție. II. adj., s. n. (medicament) care ajută nutriția. (< fr. trophique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

trófic adj. m., pl. trófici; f. sg. trófică, pl. trófice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink