TRIPÓD, tripoduri, s. n. 1. (Înv.) Trepied. 2. (Mar.) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite sus. – Din ngr. tripódi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIPÓD s.n. 1. (Ant.) Scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ♦ Trepied. 2. (Mar.) Macara alcătuită din trei picioare reunite la partea de sus. [< fr. tripode].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIPÓD I. s. n. 1. (ant.) scaun de bronz cu trei picioare, frumos arcuite, pe care ședea Sibila în timpul oracolelor din templul de la Delfi, închinat zeului Apolo. ◊ trepied. 2. (mat.) macara din trei picioare reunite la partea de sus. II. adj. catarg ~ = catarg metalic cu trei picioare, pe unele bastimente moderne. (< fr. tripode)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIPÓD s. v. trepied.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tripód (-de), s. n. – Trepied, scaun cu trei picioare. Ngr. τριπόδι (Candrea).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tripód (macara) s. n., pl. tripóde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tripód (trepied) s. n., pl. tripóduri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink