TRINCHÉT, trincheți, s. m. Catargul de la prora unei nave cu pânze; arbore mic. – Din it. trinchetto.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRINCHÉT ~ți m. Catarg situat la prora unei corăbii cu pânze; arbore mic; arbore cu pânze. /<it. trinchetto, fr. trinquet
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRINCHÉT s.m. Catargul de la proră al unei corăbii; arbore mic. [< it. trinchetto, fr. trinquet].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRINCHÉT s. m. catargul de la proră al unei nave; arbore mic. (< it. trinchetto)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRINCHÉT s. (MAR.) arbore mic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trinchét (-te), s. n. – Trunchi de copac din care se fac catarge, catargul de la proră. – Var. trunchet. It. trinchetta (Tiktin), prin intermediul tc. trinket (Șeineanu, II, 365); var. din ngr. τρουγϰέτο (după Tiktin, prin contaminare cu trunchi).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trinchét s. m., pl. trinchéți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink