5 definiții pentru «trincă»   declinări

TRÍNCĂ, trinci, s. f. Pânză pătrată așezată la baza trinchetului unei nave cu pânze. – Din it. trinca.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÍNCĂ s.f. Pânză de corabie aflată la baza trinchetului. [< it. trinca].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÍNCĂ s. f. velă pătrată învergată la baza arborelui trichet. ◊ vergă de susținere a acestei vele. (< it. trinca)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tríncă s. f. – Trinchet, pînză de trinchet. Sp. trinca, fără îndoială prin mijlocire orientală.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tríncă s. f., g.-d. art. tríncii, pl. trinci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink