TRILOGÍE, trilogii, s. f. Serie de trei opere literare (dramatice ori epice) sau muzicale, aparținând aceluiași autor, care formează o unitate, având personaje comune și reprezentând de obicei trei momente succesive din viața acestora (sau a urmașilor lor). – Din fr. trilogie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRILOGÍE ~i f. 1) (în Grecia antică) Ansamblu de trei tragedii, ale căror subiecte continuă. 2) Ansamblu de trei opere distincte, care formează o serie, elaborate de același autor și caracterizat prin aceeași tematică. [G.-D. trilogiei] /<fr. trilogie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRILOGÍE s.f. (Ant.) Reunire de trei tragedii ale căror subiecte constituie fiecare urmarea celui precedent și pe care le prezentau concurenții la concursurile dramatice din Grecia antică. ♦ Serie de trei opere literare având personaje comune și reprezentând trei momente succesive din viața acestora. [Gen. -iei. / < fr. trilogie, it., gr. trilogia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRILOGÍE s. f. 1. reunire de trei tragedii, ale căror subiecte constituiau fiecare urmarea celui precedent, prezentate la concursurile dramatice din Grecia antică, în cinstea lui Dionysos. 2. serie de trei opere literare sau muzicale care formează o unitate. (< fr. trilogie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

trilogíe s. f., art. trilogía, g.-d. art. trilogíei; pl. trilogíi, art. trilogíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink