TRIBUNICIÁR, -Ă, tribuniciari, -e, adj. Privitor la funcția de tribun. [Pr.: -ci-ar] – Cf. fr. tribunitien, lat. tribunicius.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIBUNICIÁR, -Ă adj. Referitor la funcția de tribun. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. tribunitien, lat. tribunicius].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIBUNICIÁR, -Ă adj. care aparține tribunului. (după fr. tribunitien, lat. tribunicius)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tribuniciár adj. m. (sil. -ci-ar), pl. tribuniciári; f. sg. tribuniciáră, pl. tribuniciáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink