TRIBULÁȚIE, tribulații, s. f. (Livr.) Zbucium sufletesc, frământare, necaz; alergătură. – Din fr. tribulation.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIBULÁȚIE ~i f. mai ales la pl. livr. Neliniște sufletească; frământare; tulburare; zbucium. [G.-D. tribulației] /<fr. tribulation
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIBULÁȚIE s.f. (Liv.) Mâhnire, necaz, chin, zbucium moral. [Gen. -iei. / cf. lat. tribulatio, fr. tribulation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIBULÁȚIE s. f. zbucium sufletesc, frământare, mâhnire, necaz, chin. (< fr. tribulation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIBULÁȚIE s. v. zbucium.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tribuláție s. f. (sil. -ți-e), art. tribuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. tribuláției; pl. tribuláții, art. tribuláțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink