TRIANGULÁ, triangulez, vb. I. Tranz. A măsura prin triangulație; a împărți un teren în triunghiuri pentru a-i stabili suprafața. [Pr.: tri-an-] – Din fr. trianguler.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

A TRIANGULÁ ~éz tranz. (terenuri, suprafețe) A împărți în triunghiuri (pentru a putea măsura); a măsura prin triangulație. /<fr. trianguler
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIANGULÁ vb. I. tr. A măsura prin triangulație; a face triangulația unei regiuni, a unei țări etc. [Pron. tri-an-. / < fr. trianguler].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIANGULÁ vb. tr. a executa lucrări prin metoda triangulației; a face triangulația unei regiuni, a unei țări etc. (< fr. trianguler)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

triangulá vb. (sil. tri-an-), ind. prez. 1 sg. trianguléz, 3 sg. și pl. trianguleáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink