TRIȘÁRE, trișări, s. f. Acțiunea de a trișa și rezultatul ei. – V. trișa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIȘÁRE s.f. Acțiunea de a trișa și rezultatul ei. [< trișa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIȘÁRE s. v. înșelare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trișáre s. f., g.-d. art. trișării; pl. trișări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIȘÁ, trișez, vb. I. Intranz., Tranz. A înșela la jocul de cărți; p. gener. a induce în eroare; a păcăli, a înșela. – Din fr. tricher.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

A TRIȘÁ ~éz 1. intranz. A folosi mijloace necinstite la jocul de cărți. 2. tranz. (parteneri la jocul de cărți) A induce în eroare, măsluind cărțile. /<fr. tricher
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIȘÁ vb. I. intr. A înșela la jocul de cărți; (p. ext.) a induce în eroare. [< fr. tricher].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIȘÁ vb. intr., tr. a înșela la jocul de cărți; (p. ext.) a păcăli, a înșela. (< fr. tricher)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIȘÁ vb. 1. (înv. și reg.) a sfeti. (A ~ la jocul de cărți.) 2. v. înșela.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trișá vb., ind. prez. 1 sg. trișéz, 3 sg. și pl. trișeáză, 1 pl. trișăm; ger. trișând
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink