TREI num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între doi și patru și care se indică prin cifra 3 sau III. ◊ (Adjectival) Trei cărți. ◊ (Substantivat) Scrie un trei pe tablă. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Volumul trei. ◊ (Formează numeralul adverbial corespunzător) De trei ori. ◊ (Formează numeralul multiplicativ corespunzător) De trei ori pe atâta. ◊ (Precedat de „câte”, formează numeralul distributiv corespunzător) Câte trei părți. ◊ (Pop.; în forma de feminin trele, precedat de „toate” sau „câte”) Toate trele. 2. Compuse: trei frați s. m. = plantă erbacee cu flori galbene, plăcut mirositoare, cu cinci petale (Viola saxatilis); trei-frați-pătați s. m. = a) gen de toporași (din care s-a obținut, prin încrucișare cu alte specii, panseaua) (Viola declinata); b) pansea; (reg.) trei-răi s. m. = a) popilnic iepuresc (Hepatica nobilis); b) crucea-voinicului (Hepatica transilvanica). 3. (Bis.; în sintagma) Trei ierarhi = trisfetite. 4. Compuse: trei-leșeștile s. m. = dans popular bătrânesc din nordul Moldovei, având un ritm binar, executat prin pași simpli spre dreapta și sărituri cu bătaia călcâielor pe loc; melodie după care se execută acest dans; trei-păzește s. m. = dans popular oltenesc, în ritm binar, vioi, executat de bărbați în formație liniară, stând cu mâinile încrucișate la spate; melodie după care se execută acest dans. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la trei-păzește = a cere (cuiva) explicații pentru faptele sale, folosind un ton sever; a certa aspru (pe cineva). – Lat. tres.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

TREI¹ num. card. 1) Doi plus unu. ~ cărți. ◊ În doi timpi și ~ mișcări foarte repede. ~ frați plantă erbacee cu flori din cinci petale, galbene, plăcut mirositoare. 2) (cu valoare de num. ord.) Al treilea; a treia. /<lat. tres
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TREI² m. 1) Număr constând din trei unități. ◊ A lua la ~ păzește (sau la ~ parale) a certa cu asprime (pe cineva); a cere (cuiva) socoteală pe un ton ridicat. 2) Cifra 3 sau III. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. tres
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tréi num. – Numărul dintre doi și patru. – Mr., megl., istr. trei. Lat. tres (Pușcariu 1858; REW 8883), cf. vegl. tra, it. tre, prov., cat., sp., port. tres, fr. trois. – Der. treizeci, num.; treilea (f. treia), num.; treime, s. f. (a treia parte; trinitate).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IARBĂ-TREI-RĂI s. v. popilnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TREI-FRÁȚI s. v. trifoiște, unghia-păsării.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TREI-FRÁȚI s. (BOT.; Viola saxatilis) (reg.) micșunele-gălbioare (pl.).
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TREI-FRAȚI-PĂTÁȚI s. (BOT.) 1. (Viola hortensis) (reg.) barba-împăratului. 2. (Viola tricolor) (reș.) micșunea.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TREI-FRAȚI-PĂTÁȚI s. v. pansea, panseluță, unghia-păsării.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trei-fráți (bot.) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trei-fráți-pătáți (bot.) s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trei-leșéștile s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trei-păzéște s. n. invar.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trei sute num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

în trei ciocane v. sârba.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei păzește, joc* popular românesc de bărbați sau mixt, răspândit în sudul Olteniei. Se joacă în formație, răspândit în sudul Olteniei. Se joacă în formație în linie cu brațele încrucișate în față sau la spate. Are ritm* binar*, mișcare vioaie din ce în ce mai accelerată; pașii încrucișați sunt executați cu deplasări bilaterale. Face parte din familia brâulețelor* oltenești (v. brâul).
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

Trei Ierarhi 1. Sărbătoare creștină în cinstea sfinților Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, instituită la 30 ianuarie 1086 de Ioan, episcopul Evhaitei, pentru cinstirea comună a celor trei mari ierarhi, după sărbătorirea fiecăruia dintre ei (1, 27 ianuarie și 13 noiembrie), spre a se înlătura disensiunile ivite între credincioși privind cinstirea lor diferențiată. 2. Biserică în Iași cu hramul celor trei ierarhi, aparținând fostei m-ri cu același nume ctitorită de Vasile Lupu în 1639, monument unic în arta noastră medievală. Cu ocazia restaurărilor efectuate de arhitectul Lecomte du Nouy în 1882-1890, monumentul a avut mult de suferit, cu care prilej a fost distrusă și pictura interioară. În sala gotică a fostei m-ri funcționează un muzeu de artă medievală (icoane, broderii, fragmente de picturi murale ș.a.).
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a avea o față de confort trei / de melc obosit / de gură de canal / de spate de bloc / de biscuit tăiat / de buzunar întors expr. (iron.) a fi urât, a avea fizionomie neplăcută
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a lua la rapanghel / la refec / la rost / la trei păzește expr. (pop.) a reproșa, a certa.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-și pune trei ași în poartă expr. (înv. – d. ghicitoare) a avea firmă de ghicitoare în cărți.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a treia la căldură expr. (intl.) buzunarul interior al unui palton.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

cu trei roate la car expr. nebun, aiurit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de chichi, de michi, de trei lei ridichi expr. (glum.) v. de chichi.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

de doi bani / trei lulele expr. (peior.) 1. ieftin. 2. de calitate inferioară.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă și slabă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

întâlnire de gradul trei expr. (adol.) întâlnire între fete care se sărută și se strâng în brațe, într-un simulacru de lesbianism.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

mișcă-ți trei litere de aici! expr. (eufem., glum.) fă-mi loc!, pleacă!, șterge-o!
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei cu geamuri expr. (șc.) nota opt.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei litere expr. (glum., eufem.) fund, șezut.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei nule expr. făină de grâu de calitate superioară, marcată pe ambalaj cu trei cifre de zero.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei ochi expr. (cart.) trei.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trei pe doi expr. loc de veci.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink