TRAPÉZĂ, trapeze, s. f. Sală de mese (într-o mănăstire); refector, trapezare, trapezărie. – Din sl. trapeza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

TRAPÉZĂ ~e f. Sală de mese într-o mănăstire; tricliniu. /<sl. trapeza
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRAPÉZĂ s. refector, (înv.) trapezare, trapezărie. (~ la o mănăstire.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trapéză (-ze), s. f. – Sufragerie a unei mănăstiri. Mgr. τραπέζα „masă” prin intermediul sl. trapeza (Murnu, 57; cf. Vasmer, Gr., 143), cf. bg. tărpez, sb. trpeza. Este dubletul lui trapez, s. n., din fr. trapèze. – Der. trapezare, s. f. (refectoriu), din mgr. τραπεζαρεïον, cf. sl. trapezarĭ (Conev 108); trapezărie, s. f. (refectoriu), cu suf. -ie; trapezar(iu), s. m. (persoană care pune masa într-o trapeză).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

trapéză (refector) s. f., g.-d. art. trapézei; pl. trapéze
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink