TRANZACȚIONÁ, tranzacționez, vb. I. Tranz. A efectua o tranzacție. [Pr.: -ți-o-] – Din tranzacțiune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

A TRANZACȚIONÁ ~éz intranz. A încheia o tranzacție. [Sil. -ți-e] /Din tranzacție
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANZACȚIONÁ vb. I. intr. (Liv.) A face o tranzacție; a tranzacta. [Pron. -ți-o-. / et. incertă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRANZACȚIONÁ vb. intr. a încheia o tranzacție. (< tranzacție + -ona)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tranzacționá vb., ind. prez. 1 sg. tranzacționéz, 3 sg. și pl. tranzacționeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink