TRACȚIÚNE, tracțiuni, s. f. Acțiune de deplasare a unui vehicul, a unui sistem tehnic etc. prin tragere cu ajutorul unei forțe exterioare (animale sau mecanice); forță care pune în mișcare un vehicul, un sistem tehnic etc. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. traction.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRACȚIÚNE ~i f. 1) Deplasare a unui vehicul prin aplicarea unei forțe (animale sau mecanice). 2) Forță care provoacă deplasarea unui vehicul. [G.-D. tracțiunii; Sil. -ți-u-] /<fr. traction
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRACȚIÚNE s.f. 1. Deplasare a unui vehicul cu ajutorul unei forțe aplicate la partea lui dinainte; forță care pune în mișcare un vehicul. 2. (Impr.) Solicitarea la întindere a unui corp. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. traction, lat. tractio < trahere – a trage].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRACȚIÚNE s. f. 1. deplasare înainte a unui vehicul cu ajutorul unei forțe exterioare. ♦ forță de ~ = forță care pune în mișcare un vehicul. 2. (în teoria elasticității) mod de lucru al unui corp supus acțiunii unei forțe care tinde a-l lungi. 3. mișcare de gimnastică, ridicarea corpului suspendat de o bară, de inele etc. sau întins pe sol, cu ajutorul brațelor. 4. (ferov.) serviciu care dirijează locomotivele și personalul de conducere. (< fr. traction)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tracțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. tracțiúnii; pl. tracțiúni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRACȚIUNE cea mai importantă caracteristică a motorului cu reacție, obținută din relația T=Cv Ga/g (la punct fix) sau T=(Cv-V) Ga/g (în zbor), T fiind tracțiunea în dN, Ga – debitul de aer în Kg/s, Gv – viteza gazelor la ieșirea din ajutajul reactiv în m/s, V – viteza avionului în m/s, g – accelerația gravitațională = 9,81 m/s2.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
covor de tracțiune, (engl.= tractive current) sectorul din baza unui curent de apă sau aer, caracterizat printr-o mare densitate a elementelor transportate. C.t. se interpune între curent și patul său, protejându-l pe acesta din urmă de eroziune; în cadrul c.t. clastele sunt deplasate prin variate moduri de transport: rostogolire, saltație și suspensie densă.
Sursa: Petro-Sedim
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
FORȚĂ SPECIFICĂ DE TRACȚIUNE produsul dintre presiunea de frânare a gazelor în secțiunea minimă a ajutajului și suprafața acestei secțiuni, raportat la debitul propulsantului care trece prin ea. Valoarea forței specifice de tracțiune este egală cu produsul dintre impulsul specific al motoarelor cu reacție (v.) și densitatea propergolului (v.).
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
REVERSARE A TRACȚIUNII inversarea sensului de tracțiune a unui motor de aviație în scopul frânării rapide a aeronavei. În cazul propulsiei prin elice reversarea tracțiunii se obține prin inversarea pasului, în timp ce la propulsoarele reactive se recurge la retroversorii de jet (v.). Sin. reversie.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink