TRĂSURÍCĂ, trăsurici, s. f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRĂSURÍCĂ s. v. cărucior.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trăsurícă s. f., g.-d. art. trăsurícii/trăsurélei; pl. trăsuríci/trăsuréle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink