11 definiții pentru total (adj.), total (s.n.; -uri)   declinări

TOTÁL, -Ă, (1) totali, -e, adj., (2) totaluri, s. n. 1. Adj. Care cuprinde totul; întreg, complet; general. ♦ Fig. Cât se poate de mare; deplin, desăvârșit. 2. S. n. Sumă rezultată dintr-o adunare. ◊ Loc. adv. În total = una peste alta, peste tot, cu totul. ♦ Întreg rezultat din reunirea părților. – Din fr. total.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÁL2 ~ă (~i, ~e) 1) (în opoziție cu parțial) Care include toate elementele necesare; desăvârșit; deplin; întreg; complet. Distrugere ~ă. 2) fig. Care este deosebit de mare; deplin; desăvârșit; complet. Indiferență ~ă. /<fr. total
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÁL1 ~uri n. 1) Rezultat al unei adunări; sumă. ◊ În ~ adunând toate la un loc; de tot; în ansamblu. 2) Ansamblu pe care îl constituie mai multe părți împreună. /<fr. total
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÁL, -Ă adj. Care cuprinde totul; întreg, complet. ♦ (Fig.) Deplin, desăvârșit. // s.n. 1. (Mat.) Rezultatul unei adunări; sumă. ♦ Cantitate întreagă. 2. Totalitate, ansamblu. [Cf. fr. total, lat. totalis].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÁL, -Ă I. adj. care cuprinde totul; întreg, complet, deplin. II. s. n. 1. (mat.) rezultatul unei adunări; sumă. ◊ cantitate întreagă. 2. totalitate, ansamblu. (< fr. total)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÁL adj., adv., s. 1. adj. v. exhaustiv. 2. adj. v. întreg. 3. adv. v. integral. 4. adj. v. absolut. 5. adj. v. nemărginit. 6. adj. v. deplin. 7. s. (MAT.) v. sumă. 8. s. v. număr. 9. s. v. totalitate. 10. adj. global. (Rezultat ~.) 11. adj. absolut, suveran. (Un dispreț ~.) 12. adj. v. neprecupețit. 13. adv. v. totalmente.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Total ≠ parțial
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

totál adj. m., pl. totáli; f. sg. totálă, pl. totále
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

totál s. n., pl. totáluri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

fíltru totál sint.s. (circ.) Control multilateral al situației circulației efectuat de către organele de resort ◊ «Filtru total». O vastă operațiune de «filtrare» a fost lansată sâmbătă și duminică de poliția italiană în regiunile Torino și Val d’Aosta în scopul prevenirii unor delicte [...]” R.l. 2 VII 74 p. 6. ◊ „Ni se mai spune că filtrele totale vor continua să funcționeze cu aceeași exigență.” I.B. 25 IV 75 p. 4. ◊ „Un filtru total organizat recent de Serviciul de circulație al Inspectoratului județean de miliție Olt a scos în evidență faptul că încă sunt destule autovehicule cu defecțiuni tehnice, care continuă să circule pe drumurile publice.” R.l. 19 XI 75 p. 2 (din filtru + total; cf. engl. total filter; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

spectacol total v. sincretism.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink