6 definiții pentru tocitoare (pl. -ori), tocitor   declinări

TOCITOÁRE ~óri f. pop. 1) Vas mare de lemn, în care se pun, la fermentat, fructele pentru țuică. 2) pop. Urcior cu gura largă în care se aduce vin din pivniță. /a toci + suf. ~toare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCITOÁRE s. v. cadă, zăcătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tocitoáre s. f., g.-d. art. tocitórii; pl. tocitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCITÓR, -OÁRE, tocitori, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. Muncitor care lucrează la carierele de piatră. 2. S. f. Vas mare de lemn în care se pun fructe la fermentat în vederea fabricării vinului, rachiului etc. – Toci + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCITÓR s. v. tocilar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tocitór s. m., pl. tocitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink