TOCĂLÍE, tocălii, s. f. (Reg.) 1. Morișcă de lemn care produce un zgomot ritmic (scârțâit) și sperie păsările din lanuri și din vii. 2. Unealtă cu care se răsucește sfoara groasă pentru plase și năvoade. – Din toca.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCĂLÍE ~i f. Morișcă de lemn folosită pentru a speria păsările din lanuri și din vii prin zgomotul ritmic, produs la rotire. /toacă + suf. ~ălie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCĂLÍE s. v. cățel, cordenci, toacă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tocălíe s. f., art. tocălía, g.-d. art. tocălíei; pl. tocălíi, art. tocălíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink