TIRS, tirsuri, s. n. 1. Toiag simbolic, împodobit cu viță de vie și având în vârf un con de pin, cu care era înfățișat zeul Dionysos și cei care îl însoțeau. 2. Inflorescență în formă de con de brad. – Din fr. thyrse.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de camelia.soare | Semnalează o greșeală | Permalink

TIRS ~uri n. 1) mit. Toiag simbolic ornat cu frunze de viță de vie, cu care este înfățișat, de obicei, zeul Bachus. 2) bot. Inflorescență în formă de con de brad. /<ngr. thirsos, lat. thyrsus, fr. thyrse
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TIRS s.n. 1. Toiag lung cu care era înfățișat zeul Bachus, împodobit cu frunze de iederă și de viță de vie și în vârf cu un con de pin. 2. (Bot.) Inflorescență în formă de con de brad. [Pl. -suri. / < fr. thyrse, lat. thyrsus, gr. thyrsos].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TIRS s. n. 1. toiag împodobit cu frunze de viță, de iederă și în vârf cu un con de pin, purtat de zeul Dionysos; ferulă (1). 2. inflorescență în formă de con de brad. (< fr. thyrse, lat. thyrsus, gr. thyrsos)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tirs s. n., pl. tírsuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink