TILIÚȚE s. f. pl. (Reg.) Catrafuse, calabalâc. ◊ Expr. A-și lua tiliuțele = a pleca dintr-un loc repede, fără a mai sta la gânduri; a o șterge.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

TILIÚȚE s. pl. v. bagaj.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink