TEZAURIZATÓR, tezaurizatori, s. m. (Rar) Persoană care tezaurizează. [Pr.: -za-u-] – Tezauriza + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TEZAURIZATÓR ~i m. rar Persoană care tezaurizează. /<lat. thesaurisator
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEZAURIZATÓR s.m. (Rar) Cel care tezaurizează. [Cf. lat. thesaurisator].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEZAURIZATÓR s. m. cel care tezaurizează. (< lat. thesaurisator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tezaurizatór s. m. (sil. -za-u-), pl. tezaurizătóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink