TERATÓM, teratomuri, s. n. Tumoare benignă congenitală complexă, de natură embrionară, formată din diferite țesuturi, care nu are nici o legătură cu organele sau cu regiunea unde s-a format. – Din fr. tératome.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

TERATÓM ~uri n. (la om sau la animale) Tumoare benignă congenitală, apărută în urma unor tulburări în dezvoltarea embrionară a țesuturilor. /<fr. tératome
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TERATÓM s.n. (Med.) Tumoare congenitală benignă, formată din țesuturi multiple, fără legătură cu organele în care se dezvoltă. [Pl. -oame. / cf. fr. tératome, it. teratoma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TERATÓM s. n. tumoare din țesuturi multiple, de origine embionară. (< fr. tératome)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

teratóm s. n., pl. teratómuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

TERATÓM (‹ fr.; {s} gr. teras „monstru”) s. n. Tumoare embrionară (benignă sau malignă) care se dezvoltă pe baza celulelor multipotente, în masa sa coexistând țesuturi epiteliale cu structuri nefuncționale (unghii, păr, dinți, țesut muscular, țesut adipos, epiteliu intestinal etc.); se formează în special pe testicule, ovare, mediastin și regiunea sacrococcigiană.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink