15 definiții pentru tempera (vb.), temperat   conjugări / declinări

TEMPERÁT, -Ă, temperați, -te, adj. 1. (Despre oameni și despre manifestările lor) Moderat, cumpătat, potolit. ♦ Climă temperată = climă caracterizată prin existența a patru anotimpuri, cu veri potrivit de călduroase și cu ierni nu prea reci. Zonă temperată = fiecare dintre cele două zone de pe suprafața Pământului cuprinse între tropice și cercurile polare. 2. (Muz.; în sintagma) Sistem temperat = sistemul împărțirii intervalelor de tonuri în câte două semitonuri egale. – V. tempera. Cf. fr. tempéré.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A TEMPERA. 2) (despre oameni) Care știe să-și potolească pornirile lăuntrice; cumpătat; moderat. ◊ Climă ~tă climă caracterizată prin ierni nu prea reci și veri potrivit de călduroase. Zonă ~tă fiecare dintre cele două zone de pe suprafața globului pământesc, cuprinse între tropice și cercurile polare. 3) muz. (despre instrumente cu claviatură) Care are intervalurile de tonuri împărțite în câte două semitonuri. /<lat. temperatus, ~a, ~um, fr. tempéré
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁT adj. 1. Moderat, potolit. ♦ Climă temperată = climă caracterizată prin veri potrivit de călduroase și ierni nu prea reci; zonă temperată = fiecare dintre cele două zone de pe suprafața globului, cuprinse între tropice și cercurile polare. 2. (Muz.; despre un instrument cu claviatură) la care intervalele de tonuri sunt împărțite în câte două semitonuri egale. [< tempera, cf. fr. temperé].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁT adj. 1. moderat, potolit. ♦ climă ~ă = climă cu veri potrivit de călduroase și ierni nu prea reci; zonă ~ă = fiecare dintre cele două zone de pe suprafața globului cuprinse între tropice și cercurile polare. 2. (muz.) sistem ~ = sistem melodic bazat pe diviziunea octavei în 12 semitonuri egale, suprimând diferența dintre semitonurile diatonice și cele cromatice. (< fr. temperé, it. temperato)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁT adj. 1. v. calm. 2. v. cumpătat. 3. v. domol. 4. calm, calmat, domolit, liniștit, moderat, ponderat, potolit. (Atitudine ~.) 5. v. blând.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Temperat ≠ aprig, impulsiv
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁ2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) ◊ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Bogdan | Semnalează o greșeală | Permalink

A TEMPERÁ ~éz tranz. livr. (persoane și manifestările lor) A face să se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. tempérer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE TEMPERÁ mă ~éz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A scădea în intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) A deveni calm, înfrânându-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. tempérer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micșora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acțiune, o tendință). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avântul.) 6. v. atenua.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) tempera ≠ a (se) intensifica
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A tempera ≠ a grăbi
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

temperá vb., ind. prez. 1 sg. temperéz, 3 sg. și pl. tempereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink