TEMBÉL, -Ă, tembeli, -e, adj. Nepăsător, indiferent; indolent, lăsător; tâmpit, idiot. – Din tc. tembel.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMBÉL ~ă (~i, ~e) rar 1) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădește nepăsare, indiferență; nepăsător; indiferent. 2) Care denotă facultăți intelectuale reduse. /<turc. tembel
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMBÉL adj. v. indiferent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tembél (-lă), adj. – Nepăsător, inert. – Mr., megl. timbel. Tc. (per.) tembel (Șeineanu, II, 355; Lokotsch 2064; Ronzevalle 67), cf. ngr. τεμπέλης, bg., sb. dembel. – Der. tembelîc, s. n. (indolență, apatie); tembelism, s. n. (indolență).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

tembél adj. m., pl. tembéli; f. sg. tembélă, pl. tembéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

tembel, -ă, tembeli, -e adj. 1. nepăsător, indiferent 2. tâmpit, idiot
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink