TEMĂTÓR, -OÁRE, temători, -oare, adj. Care se teme sau care inspiră teamă. – Teme + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar 1) Care se teme. 2) Care manifestă bănuieli; bănuitor. /a teme + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMĂTÓR, -OÁRE, temători, -oare, adj. Care se teme sau care inspiră teamă. – Din teme + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMĂTÓR adj. 1. v. fricos. 2. fricos, sălbatic, sperios, (livr.) timorat. (De ce ești atât de ~?) 3. v. bănuitor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEMĂTÓR adj. v. gelos.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

temătór adj. m., pl. temătóri; f. sg. și pl. temătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink