TELEAUTOGRÁF, teleautografe, s. n. Instalație cu ajutorul căreia mișcările unui creion condus cu mâna în punctul de emisiune se transmit fidel, prin mijloace de telecomunicație, unei unelte de scris aflate în punctul de recepție. [Pr.: -le-a-u-] – Din fr. téléautographe, germ. Teleautograph.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEAUTOGRÁF ~e n. Aparat electric cu ajutorul căruia se realizează transmiterea la distanță a scrisului și a desenelor. [Sil. -le-a-u-to-graf] /<fr. téléautographe, germ. Teleautograph
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEAUTOGRÁF s.n. Aparat care permite transmiterea la distanță a scrisului și a desenelor. [Pron. -le-a-u-, var. telautograf s.n. / < fr. téléautographe, germ. Teleautograph].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TELEAUTOGRÁF s. n. aparat care permite transmiterea la distanță a scrisului și a desenelor. (< fr. téléautographe, germ. Teleautograph)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

teleautográf s. n. (sil. -le-a-u-, -graf), pl. teleautográfe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink