TEHNOLOGÍE, tehnologii, s. f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. – Din fr. technologie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

TEHNOLOGÍE ~i f. 1) Știință care se ocupă cu studiul procedeelor și mijloacelor de prelucrare a materialelor. Tehnologia metalelor. 2) Ansamblu de procedee și de metode folosite în scopul obținerii unui produs. [G.-D. tehnologiei] /<fr. technologie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TEHNOLOGÍE s.f. 1. Știință a procedeelor și mijloacelor de fabricare și de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operațiilor etc. folosite pentru obținerea unui anumit produs. 3. (Rar) Tehnică. [Gen. -iei. / < engl. technology, fr. technologie, cf. gr. techne – artă, logos – studiu].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TEHNOLOGÍE s. f. 1. știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a materialelor și a datelor. 2. ansamblul proceselor, al metodelor, operațiilor etc. pentru realizarea unui anumit produs (< fr. technologie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

tehnologíe s. f., art. tehnología, g.-d. art. tehnologíei; pl. tehnologíi, art. tehnologíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink