TECI- elem. tec2(a)-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEÁCĂ, teci, s. f. 1. Înveliș, toc, apărătoare confecționată din metal, din lemn sau din piele, în care se păstrează obiecte tăioase lungi sau anumite instrumente; toc, apărătoare. ◊ Expr. (Reg.) A se face teacă de pământ = a se face nevăzut, a se ascunde, a dispărea. A asculta teacă de pământ = a asculta într-o tăcere desăvârșită. A rămâne teacă = a rămâne gol. (Ba) că(-i) teacă, (ba) că(-i) pungă, se spune când cineva se codește să facă un lucru, invocând pretexte neserioase. 2. Parte a unei unelte manuale în care intră și se fixează coada sau mânerul. ♦ (Rar) Pulpar. 3. Păstaie. – Din lat. theca.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEC, teci, s. m. Arbore exotic originar din sudul Asiei, înalt, cu frunze opuse, întregi și cu flori albe, al cărui lemn dens și rezistent este folosit mai ales în construcții navale (Tectona grandis). – Din fr. teck.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEÁCĂ teci f. 1) Toc (de metal sau de piele) în care se țin obiecte tăioase. 2) Parte a unei unelte manuale cu lamă în care se fixează coada sau mânerul. 3) (la unele plante, mai ales leguminoase) Înveliș al semințelor, având formă alungită și constând din două valve. 4) Parte a frunzei, mai ales la graminee, care îmbracă tulpina. /<lat. thëca
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEC teci m. Arbore exotic cu lemn foarte tare, folosit în construcția navelor. /<fr. teck
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEC s.m. Arbore din India și Oceania, cu lemnul foarte tare, care se întrebuințează în special la construirea corăbiilor. [Scris și teck, pl. teci. / < fr. teck].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-TECĂ Element secund de compunere savantă cu semnificația „colecție”, „depozit”, „custodie”, „dulap”. [Scris și -thecă. / < it. -teca, fr. -thèque, cf. gr. theke].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TECK s.m. v. tec.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEC1 s. m. arbore din India și Oceania, cu lemnul foarte tare, folosit în special în construcții navale. (< fr. teck)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEC2(A)-/TECI-, -TÉCIU elem. „conceptacul, teacă”. (< fr. théc/a/-, -théci-, -thécium, cf. lat. theca, gr. theke)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-TÉCĂ elem. „dulap, cutie”, „colecție”. (< fr. -théque, cf. gr. theke)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEÁCĂ s. 1. (rar) tesac, toc. (~ de sabie.) 2. v. păstaie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TÉCĂ s. v. caiet.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
teácă (-éci), s. f. – Păstaie, coajă a unor legume. – 2. Înveliș, toc, apărătoare. – Mr., megl. teacă. Lat. theca (Pușcariu 1722; REW 8699), din gr. θήϰη, cf. abruz. teke, fr. taie, prov. teca. Der. din ngr. (Cihac, II, 705; cf. Roesler 577) nu este posibilă. – Der. tecar, s. n. (Trans., teacă). Cf. teucă.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
teácă s. f., g.-d. art. técii; pl. teci
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tec s. m., pl. teci
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TEC s. Dozator de sucuri ◊ „Comerțul a pătruns și în piața de legume, unde câțiva oameni cu inițiativă și-au instalat măsuțe cu tot felul de produse, mașina de înghețată sau de TEC, fără să se gândească că micșorează prea mult spațiul.” R.l. 19 IV 93 p. 5 (din numele firmei TEC care importă dozatoarele)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink