TATUÁJ, tatuaje, s. n. 1. Tatuare; (concr.) desen care rămâne pe piele după tatuare. 2. Marcare a animalelor cu semne imprimate în piele pentru recunoaștere și identificare. [Pr.: -tu-aj] – Din fr. tatouage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TATUÁJ ~e n. 1) Operație de tatuare. 2) Desen sau inscripție imprimată pe piele după tatuare. 3) Operație de marcare a vitelor prin semne imprimate, pentru a le recunoaște. [Sil. ta-tu-aj] /<fr. tatuage
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TATUÁJ s.f. 1. Tatuare. ♦ (Concr.) Desen rămas pe piele după tatuare. 2. Marcare a animalelor cu semne imprimate în piele, pentru recunoaștere și identificare. [Pron. -tu-aj. / < fr. tatouage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TATUÁJ s. f. 1. tatuare; desen rămas pe piele după tatuare. 2. marcare a animalelor cu semne imprimate în piele, pentru recunoaștere și identificare. (< fr. tatouage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TATUÁJ, tatuaje, s. n. Tatuare; desenul care rămâne pe piele după tatuare. – Fr. tatouage.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

TATUÁJ s. 1. v. tatuare. 2. (concr.) (înv.) semne (pl.). (Ce ~ are pe braț?)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tatuáj s. n. (sil. -tu-aj), pl. tatuáje
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink