16 definiții pentru tartan, târtan   declinări

TARTÁN, tartane, s. n. 1. Țesătură specială din lână sau din bumbac, cu carouri mari, divers colorate, folosită în Scoția. 2. Șal sau pled făcut din tartan (1). 3. Material special din mastic sintetic elastic, folosit pentru amenajarea pistelor atletice și a terenurilor sportive în vederea impermeabilizării și a măririi rezistenței lor la intemperii. – Din fr. tartan.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TARTÁN1 ~e n. 1) Țesătură de lână sau de bumbac cu carouri mari, divers colorate (foarte răspândită în Scoția). 2) Obiect (șal sau pled) confecționat dintr-o astfel de țesătură. /<fr. tartane
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TARTÁN2 ~e n. Material sintetic cu care se acoperă pistele și diferite sectoare ale terenurilor sportive pentru a le face rezistente la acțiunea factorilor meteorologici. /<fr. tartane
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TARTÁN s.n. 1. Țesătură de lână sau bumbac, cadrilată, folosită în Scoția. ♦ Șal sau pled confecționat dintr-o astfel de stofă. 2. Material special din mastic sintetic elastic folosit pentru impermeabilizarea și mărirea rezistenței pistelor atletice și a terenurilor sportive la intemperii. [< fr. tartan].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TARTÁN s. n. 1. țesătură de lână sau bumbac, cadrilată, în Scoția. ◊ șal, pled din astfel de stofă. 2. material special din mastic sintetic elastic, pentru impermeabilizarea și mărirea rezistenței pistelor atletice și a terenurilor sportive la intemperii. (< fr. tartan)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TARTÁN, tartane, s. n. Șal sau pled făcut dintr-o stofă specială de lână, cadrilată. – Fr. tartan.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

TARTÁN s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tartán s. n., pl. tartáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂRTÁN1, târtani, s. m. (Depr.) Evreu. – Din germ. Untertan „supus [austriac]”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂRTÁN2, târtani, s. m. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina mare, foarte ramificată și cu flori albe (Crambe tartarica).Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂRTÁN ~i m. 1) Plantă cu tulpină înaltă, puternic ramificată și cu frunze adânc zimțate. 2) pop. rar Copil mic care abia învață să meargă. /Orig. nec.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂRTÁN s. v. ciurlan, salcicorn, săricică.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tîrtán (-ni), s. m.1. Evreu. – 2. Plante (Salsola kali, Crambe tartarica). Germ. Untertan „persoană” (Philippide, Principii, 157; Borcea, 215), unde un a fost tratat ca art. indefinit, cf. omidă, strachină. Numele se explică prin faptul că evreii erau considerați persoane străine pînă în 1878, și în această calitate se bucurau de anumite privilegii. Conține o nuanță puternic depreciativă.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

târtán s. m., pl. târtáni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

cĭurlán m. (cp. cu cĭurlez și cu sîrb. čuriti, a fuma). Munt. Mold. O plantă ghimpoasă care, după ce se usucă, se desprinde și se rostogolește de vînt. Țăraniĭ o fac grămezĭ și o ard în loc de lemn. Se zice că uniĭ o fumează în lulea. – Se numește și corlan (Bas. nord), tîrtan și vălătuc. La Panțu tîrtan, o plantă cruciferă (crampe tatarica). Asta să fie? [!]
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

târtan, târtani s. m. 1. (înv., peior.) evreu. 2. (deț.) om corpolent și prost.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink