taradáică, taradăici, s.f. (reg.) 1. trăsură, căruță. 2. roabă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

daradáĭcă (Mold.) și taradaĭcă (nord) f., pl. e (rut. tarudáika, trăsură hodorogită, rus. taratáika, căruță cu doŭă roate; pol. taradajka, teredajka). Est. Iron. trăsură hodorogită, droagă. – Și har- (Sadov.). V. hodoroagă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink