TALÁZ, talazuri, s. n. Val mare stârnit de furtuni pe mări sau pe oceane; p. gener. val. – Din tc. talaz.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TALÁZ ~uri n. mai ales la pl. Val mare ce se formează pe mări și oceane în timpul furtunii. /<turc. talaz
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TALÁZ s. v. val.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

taláz (-zuri), s. n. – 1. Val. 2. Hulă. – Mr. talază, megl. talaz. Tc. talaz (Roesler 603; Șeineanu, II, 346; Ronzevalle 115), din gr. θάλασσα, cf. alb., sb. talas, bg. talaz. – Der. tălăzui, vb. (a se undui, a se agita, a se frămînta, despre mare).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

taláz s. n., pl. talázuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink