TĂTÍC, tătici, s. m. Diminutiv al lui tată (1); tăticuț, tătișor, tătucă, tătuță. – Tată + suf. -ic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂTÍC s. tăicuță, (pop.) tăiculean, tăiculiță, tăicusor, tătuc, tătuț, (reg.) tătuică, tătuluc, tătuluț, tătușor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tătíc s. m., pl. tătíci
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink