TĂTĂRÍME s. f. Neamul tătarilor (1); mulțime de tătari. – Tătar + suf. -ime.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂTĂRÍME f. (colectiv de la tătar) 1) Totalitate a tătarilor; neamul tătăresc. 2) Mulțime de tătari. /tătar + suf. ~ime
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tătăríme s. f., g.-d. art. tătărímii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink