TĂICULEÁN, tăiculeni, s. m. (Pop.) Tăiculiță. – Taică + suf. -ulean.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂICULEÁN s. m. (Pop.) Tăiculiță. – Din taică + suf. -ulean.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de pan111 | Semnalează o greșeală | Permalink

TĂICULEÁN s. v. tăicuță, tătic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tăiculeán s. m.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink