2 definiții pentru «tăcător»   declinări

TĂCĂTÓR adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urî-cios, ursuz.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tăcătór, tăcătoáre, tăcătóri, tăcătoáre, adj. (reg.) 1. tăcut. 2. prefăcut, cu gânduri ascunse; șiret.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink