TÂRNUIÁLĂ, târnuieli, s. f. Târnuire. [Pr.: -nu-ia-] – Târnui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂRNUIÁLĂ s. v. târnuit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÂRNUIÁLĂ s. v. bătaie, păruială.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

târnuiálă s. f., g.-d. art. târnuiélii; pl. târnuiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink