SUSPÍN, suspine, s. n. 1. Respirație sonoră, adâncă și prelungită, provocată mai ales de o durere psihică; oftat, suspinare. ◊ Expr. (Rar) A-și da ultimul suspin = a muri. 2. Respirație scurtă și întretăiată, care însoțește un plâns puternic; sughiț (de plâns), suspinare. 3. (Reg.) Astmă (la cai). [Pl. și: suspinuri] – Din suspina (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUSPÍN ~e n. 1) Respirație adâncă și prelungită ca manifestare a unei dureri (mai ales morale). ◊ A-și da ultimul ~ a muri. 2) mai ales la pl. Respirație scurtă și întretăiată, cauzată de un plâns puternic; sughiț. /v. a suspina
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUSPÍN s. v. oftat.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUSPÍN s. v. astmă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
suspín s. n., pl. suspíne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUSPINÁ, suspín, vb. I. Intranz. 1. A scoate suspine (1); a ofta (adânc sau din greu). 2. A plânge cu suspine (2). 3. A dori foarte mult, a tânji după ceva. – Lat. suspirare.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ionel
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SUSPINÁ suspín intranz. 1) A scoate suspine; a ofta. 2) A plânge cu suspine. /<lat. suspirare
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SUSPINÁ vb. v. ofta.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
suspiná (-n, -át), vb. – A ofta din greu. – Mr. suschir(are). Lat. suspῑrāre (Pușcariu 1704; REW 8489), cf. it. sospirare, prov. sospirar, fr. soupirer. De uz cvasi general, e cuvînt rar în SV (ALR, I, 85). – Der. suspin, s. n. (oftat, suspinare), deverbal, poate anterior rom., cf. it. sospiro, logud. suspiru, prov. sospir, fr. soupir, cat. suspir; suspinător, s. m. (adorator, pretendent).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
suspiná vb., ind. prez. 1 sg. suspín, 3 sg. și pl. suspínă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
puntea suspinelor expr. (la gimnastică) bârnă; proba de bârnă.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink