SUSAFÓN s. n. instrument de suflat din familia tubei, de tipul heliconului, cu un pavilion mobil foarte lung, care permite ca emisia sonoră să poată fi direcționată după dorință. (< germ. Sousaphon)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
susafon (engl., germ. Sousaphon), un helicon (2) cu pavilionul* prelungit peste capul executantului) pentru a da o mai mare penetranță sunetului său când fanfara (6) este în marș. V. fligorn (2).
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink