SURMONTÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăși. [< fr. surmonter].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SURMONTÁ vb. tr. 1. a trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăși. 2. a sta mai sus, a fi situat deasupra. (< fr. surmonter)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
SURMONTÁ vb. v. birui, depăși, înfrânge, învinge, răzbi.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
surmontá vb., ind. prez. 1 sg. surmontéz, 3 sg. și pl. surmonteáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
surmontá vb. I A depăși, a trece peste un obstacol ◊ „[...] există o diferență culturală – care poate nu e chiar atât de imposibil de surmontat – între expresiile teatrului din România și cele ale teatrului basarabean [...]” R.l. 17 XI 92 p. 5 (din fr. surmonter; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink