SURMENÁJ, surmenajuri, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, caracterizată prin somnolență, dureri de cap, nervozitate, scădere a posibilității de concentrare etc., în urma unui efort fizic sau psihic excesiv și prelungit; surmenare. – Din fr. surmenage.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel | Semnalează o greșeală | Permalink

SURMENÁJ ~uri n. Stare de oboseală excesivă, rezultată dintr-un mare efort fizic sau intelectual. /<fr. surmenage
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SURMENÁJ s.n. Stare de oboseală extremă, de istovire, cauzată de obicei de un efort prelungit. [< fr. surmenage].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

SURMENÁJ s. n. stare de oboseală extremă, fizică sau intelectuală, cauzată de un efort excesiv sau prelungit. (< fr. surmenage)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

SURMENÁJ, surmenaje, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, în urma unui efort excesiv și prelungit. – Fr. surmenage.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

SURMENÁJ s. v. extenuare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

surmenáj s. n., pl. surmenájuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink